Cunnette vi cù noi

News

Intervista TADFF: Tony D'Aquino nantu à 'The Furies' è Practical Horror

Published

on

Tony D'Aquino The Furies

E Furie hè u debutu in u filmu brusgiatu da u sole di u scrittore / direttore australianu Tony D'Aquino. Hè una piccula lettera d'amore insanguinata à i film slasher classici chì usa effetti pratichi brillanti mentre si ritira alcuni di i tropi più problematichi di u sottogeneru.

Aghju avutu a furtuna di pusà cun D'Aquino per Toronto Dopu Scuru per una chjachjarata annantu à l'assassini, effetti pratichi, orrore classicu, è E Furie.

Pudete leghje a mo rivista completa per E Furie à stu ligame.


Kelly McNeely: Chì era a Genesi di u filmu, da induve hè venutu questu?

Tony D'Aquino: Dunque aghju sempre amatu i filmi di orrore di l'anni 70 è 80, chì era un pocu evidenti in u filmu, è i film slasher è di sfruttamentu di quellu periodu. Mi piace assai quantu sò anarchichi è un pocu pazzi quelli film sò perchè eranu per u più indipendenti è ùn avianu micca assai interferenze. Dunque avia sempre avutu stu tipu d'idea un pocu scema di aduprà quellu trope di ragazza finale è chì si un gruppu sanu di ragazze finali è i so assassini fussinu custretti à luttà trà di elli? Ma era una di quelle idee, pensu chì nimu ùn finisceria mai stu filmu. Sona solu un pocu nucente. 

Allora sò andatu à schermà a camera in Australia. Avemu organismi di finanzamentu di u statu in Australia - organismi di finanzamentu di film. Anu gestitu un picculu attellu, chì era cum'è una cumpetizione di pitching. Allora lanciate à un pannellu - chì era Odin's Eye Entertainment, chì era u nostru agente di vendita - un consulente di script, è un consulente di marketing. E ci eranu 42 persone, pensu, lanciandosi annantu à un numeru di fine di settimana, lancenduli idee per elli, è sceglieranu quelle chì pensavanu esse bè per ciò chì puderia vende à l'internaziunale. Hè tuttu di cumprà per un budgetu bassu. 

Dunque anu sceltu dece da quelle serie di week-end da passà à a prima bozza, è da quelle prime bozze ne scelenu quattru per andà à a produzzione. Allora u mo hè u primu filmu chì esce da questu. U mo pitch era basicamente, sapete, Halloween duie Battle Royale, era quissa. È sò andatu per ellu.

Kelly McNeely: Hè una descrizione veramente adatta di questu. Dunque ci sò assai effetti pratichi fenomenali in u filmu, chì hè sempre veramente apprezzatu. Chì eranu e sfide di travaglià cù questi effetti pratichi, è hè qualcosa chì vi hà veramente piaciutu? Serà qualcosa chì faresti torna?

Tony D'Aquino: Vogliu dì, preferiscu effetti pratichi. È pensu solu, vogliu dì, a menu chì ùn abbiate assai soldi per fà CGI è passà assai tempu nantu à CGI, chì ùn avemu micca avutu. È mi piace l'imperfezione è l'effetti pratichi. Pensu chì in qualche modu pare più realistu, ci hè un pesu fisicu chì ùn si pò mai avè ottenutu cù CGI. Cusì pudete solu dì, è un pocu di sbagli in effetti pratichi, pensu, aghjusta a sospensione di incredulità quantunque, perchè CGI pò esse cusì perfettu chì cercate l'errori, ma cù effetti pratichi, site prontu à pardunà i sbagli. Ma hè difficiule per i filmi à pocu pressu, avete tanti effetti pratichi è tante stunt, è e maschere è tuttu. Piglia assai tempu, è cù a maiò parte di questi effetti avemu veramente solu una presa per fà. Dunque avia da esse ghjustu. Dunque hè assai pressione addizionale.

Ghjustu u tempu è u budgetu eranu e nostre sfide. Ma aghju avutu Larry Van Duynhoven chì hà fattu l'effetti per noi, simu veramente boni amici. È avemu u listessu amore per i filmi di orrore è i listessi punti di riferimentu, assai di elli da l'anni 70 è 80, cum'è U Burning e Halloween e Venerdì u 13th e U Massacru di a Catena di u Texas. È avia fattu uni pochi di filmi prima induve avia fattu assai travagliu per effetti pratichi chì ùn eranu micca finiti nantu à u schermu, allora era abbastanza delusu. Ma l'aghju prumessu per stu filmu, ùn ci hè manera chì ùn seranu micca tutti quì. Ùn avemu da piattà nunda. Cusì hà fattu assai. Hè andatu assai sopra à ciò chì li pagavamu per fà. Dunque hè probabilmente per quessa chì parenu cusì boni perchè era abbastanza perfezionistu, abbastanza appassiunatu.

Kelly McNeely: Hè andatu veramente, veramente bè. Ci hè quella scena cù u visu è l'ascia. I ghjustu amu assolutamente quellu. Pensu chì era brillanti.

Tony D'Aquino: È era u ghjornu dui di a ripresa, avemu giratu quella scena. Hè u primu effettu chì aghju vistu in realtà, u primu effettu praticu chì avemu fattu. È quandu aghju scrittu quella scena ùn sapia micca cumu l'avemu da fà o se Larry puderia fà. Ma mi hà prumessu di pudè, è dopu quandu tiravamu, è guardava u monitor è era terrificante per mè di fighjà è aghju ancu pensatu "oh mio diu, sò andatu troppu luntanu?" [ride]

via IMDb

Kelly McNeely: Avà avete menzionatu e maschere per e bestie. Da induve sò venuti quelli disegni di bestie, chì l'anu disignatu? 

Tony D'Aquino: Hè tuttu eiu stessu è Larry è avemu travagliatu cù un altru designer Seth Justice chì hà fattu disegni supplementari per noi. Cusì avemu parlatu per parechje settimane, ciò chì vulemu fà. È aghju veramente vulsutu rende omagiu à assai altri filmi, allora ci hè un tipu di, sapete, carnosa maschera di Jason è Leatherface è Trappula Turistica e Motel Hell, è cusì sò una specie di omagiu à questi filmi, ma li rendenu ancu l'aspettu u più uriginale pussibule, ciò chì hè difficiule da fà cù ottu maschere nove ma l'aghju solu sviluppatu parlendu è travagliendu cù diversi disegni.

Kelly McNeely: Si sò rivelati brillanti. Mi piace assai ciò chì avete menzionatu nantu à cume anu avutu omaggi diversi à diversi caratteri perchè pudete sorte di vede què. Avete avutu un disignu di bestia preferita?

Tony D'Aquino: Vogliu dì, probabilmente Skin Crow, u tippu chì porta tuttu u vestitu umanu, perchè inizialmente, era solu una faccia. E questa era l'idea di Larry. Ellu disse invece di fà quessa, femu solu un corpu sanu, hà solu una pelle sana. Aghju dettu: bè, se pudete fà, Larry, va bè, andate! 

Kelly McNeely: Hè stata fantastica. Sembra veramente, veramente bè. 

Tony D'Aquino: È hè insane in a vita vera. Hè ancu più spaventosu perchè hà tatuaggi sbiaditi in u spinu, hà capelli dappertuttu, hè ancu più realistu in a vita vera. Hè tutalmente terrificante.

Kelly McNeely: Hè cusì bellu! Cusì avete un focusu femminile veramente forte cù i caratteri, chì hè fantasticu. Mi piace assai chì i caratteri femminili ùn eranu micca troppu sessualizati, chì cum'è fan femminile di l'orrore hè sempre veramente rinfrescante da vede. Pudete parlà un pocu di u prucessu di quandu avete creatu i caratteri è quandu scrivite u script, è una sorta di ciò chì vulete fà cù questi caratteri?

Tony D'Aquino: Amu i film slasher di l'anni 70 è di l'anni 80, ma assai sò diventati abbastanza problematichi è diventanu un pocu misogini è sessisti, è ci era una nudità veramente inutile è e donne si comportavanu idioticamente è solu quì per esse uccisi in fondu - cum'è vittime. Allora aghju vulsutu fà un filmu slasher ma sbarrazzami di tutte queste cose, cusì avè e donne chì facenu cose chì sò intelligenti, è chì ùn anu nudità è cum'è avete dettu chì ùn sò micca sessualizate in tuttu. Vogliu assicurà chì ogni donna abbia avutu un colpu emotivu. È sò tutti chjamati, dunque ùn sò micca solu vittime senza nome chì tippu correnu, cadenu è si staccanu - Credu eccettu a prima.

U primu hè statu quì per suppurtà per esse una sorpresa per u publicu; allora hè ciò chì accade tipicamente, è allora vene u secondu assassinu, è allora, d'accordu, sapete chì ùn serà micca un film tipicu di slasher. Ma eru assai cusciente di esse assai focalizzata in e donne, è di fà chì e donne sianu caratteri sani chì ognunu abbia un sensu di agenzia. Allora ti ringraziu per avè pigliatu à questu.

via IMDb

Kelly McNeely: Mi piace chì ognunu abbia a so propria prufundità è, cum'è avete dettu, anu ognunu un nome di caratteru per quessa smachja u test di Bechdel, chì hè impressionante.

Tony D'Aquino: È ùn parlanu mai di i masci.

Kelly McNeely: Mai! Manca appena! 

Tony D'Aquino: Ùn si parla micca di "l'omi venenu à salvacci?" 

Kelly McNeely: Ié, ùn ci hè nunda di què. Si tratta ancu di amicizia, è mi piace assai quellu elementu. Ùn si trattava micca di circà di ritruvà in casa un amicu o un cumpagnu, si trattava solu di circà di truvà a so amica.

Hà ancu un sguardu brusgiatu da u sole, chì ùn sò micca se questu hè solu u locu di a filmazione o se hè qualcosa chì avete fattu assai intenzionalmente?

Tony D'Aquino: Un pocu intenzionale, perchè dinò unu di i mo filmi preferiti hè Massacru di u Texas Chain Saw, allora senti solu u calore chì batte per a maiò parte di quellu filmu. Cusì assai di quellu sguardu, hè a vita australiana; a vita australiana hè cusì. Cusì simu abbastanza in altu in muntagna - micca in altu cum'è in alta altezza, simu à u livellu di u mare. Cusì l'aria è a luce quì sò abbastanza acute è aspre. È cusì avemu fattu u massimu di quessa in u tiru per dà li l'aspettu brusgiatu. È induve avemu sparatu in a cità fantasma hè solu secca. Hè cum'è, hè guasi cum'è un desertu, ùn ci hè micca erba chì cresce, ci hè un lagu seccu allora avemu fattu un pocu amplificà què. Ma era sicuramente intenzionale d'avè quessa, di pruvà à dà li quella sensazione di incubo.

Kelly McNeely: Mi piace ancu què perchè cun tanti filmi di orrore, a paura hè in u bughju. Sò parechje cose chì accadenu di notte, allora per avè un filmu cusì spulatu da u sole, mi piace assai l'elementu.

Tony D'Aquino: Vogliu dì, hè certamente sfida è mette ancu di più pressione nantu à e persone d'effetti speciali, perchè ùn ci hè manera di piattà. Ùn anu micca ombre in ogni locu. 

Kelly McNeely:  Allora chì eranu l'altre sfide di filmà in quellu ambiente o di filmà quella zona? Sembra assai aridu.

Tony D'Aquino: Era assai aridu, era un locu bellu. Dunque a cità chì hè in u filmu hè una vera cità di minera d'oru. Ciò chì hè accadutu hè chì ci era una vechja cità mineraria d'oru in quellu situ, è dopu in l'anni 70 alcune persone anu custruitu una ricreazione di a cità cum'è una sorta di attrazione turistica, ma chì hà fattu prestu fallimentu. E dopu si sò alluntanati è anu lasciatu tuttu quì basicamente per pudè. Dunque, quandu aghju trovu, aghju cambiatu in realtà u script per mette lu in quella cità perchè hè circundatu da 60 ettari di cità fantasma, allora hè in fondu un backlot chì pudemu avè per assai pochi soldi. È assai di questi puntelli è tuttu eranu solu quì, stavanu stesi intornu pronti à esse aduprati. Cusì hè fantasticu. Puderiamu basicamente blocallu cum'è u nostru inseme.

Dunque era un locu abbastanza faciule da sparà in questu era probabilmente à 15 minuti in auto da a cità principale, chì hè Canberra, ancu se pare chì sia in mezu à a machja. E avemu avutu assai furtuna chì ùn hà micca piovutu una volta. Cusì hè un tipu di u so microclima stranu. Hè cumplitamente sterile è seccu è ùn ci hè, cum'è, nisuna fauna salvatica quì. U colpu unicu di l'uccelli chì avemu avutu era l'unicu acelli chì avemu vistu u sparamentu sanu. Hè solu seccu è pulverosu è caldu è sì, hè ciò chì pare in u filmu in a vita vera.

Kelly McNeely: Cusì avete citatu i film slasher di l'anni 70 è 80 cum'è Massacru di u Texas Chain Saw e Motel Hell, chì eranu l'influenze è l'ispirazioni chì avete tiratu da quandu avete fattu E Furie?

Tony D'Aquino: Credu chì perchè guardu solu ogni tipu di film. Cusì, a sapete, credu chì tuttu vene in qualchì locu. Ùn avia micca un filmu direttu chì circava di emulà o di piglià ispirazione diretta da. Vogliu dì, ancu cose cum'è i film di Gladiator di l'anni 50 è 60, adore ancu quelli. Cusì hè un tipu di arena di cumbattimentu di gladiatori. L'influenza principale probabilmente diretta hè di avè l'implanti retinichi, chì vene da Death Watch di Bertrand Tavernier. L'avete vistu? Cù Harvey Keitel?

Kelly McNeely: Innò, ùn l'aghju micca. Innò.

Tony D'Aquino: Hè un filmu fantasticu. Dunque in quellu filmu, Harvey Keitel riceve impianti retinici è deve seguità intornu à una donna chì si more cum'è intrattenimentu per a ghjente di fighjà. Allora aghju tippu arrubatu quella idea da quì. Ma à parte quessa, veramente, solu una amalgamazione di tutti i filmi chì aghju mai vistu in l'anni, pensu.

via IMDb

Kelly McNeely: Avà, avete digià rispostu à a mo dumanda nantu à a cità minera. Ai dettu chì l'avete trovu cusì, era digià custruitu.

Tony D'Aquino: Era dighjà quì. Avemu fattu alcune modifiche minori, sapete, basta à spustà roba in giru. Avemu avutu da custruisce un coppiu di muri nantu à alcuni di i capanni. Ma tutti i puntelli chì ci sò sò stati basicamente aduprati da a cità, simu appena andati è scavenged stuff da altri capanni, è adupratu ciò chì era quì, praticamente, allora aiuta à fà u filmu - Pensu - guardà assai di più caru di quantu hè in realtà. [ride]

Kelly McNeely: Chì ti piace di u generu di l'horrore? Avete menzionatu chì site un grande fan di u generu, ciò chì hè veramente evidenti in u filmu. 

Tony D'Aquino: Una parte di questu hè, pensu, sò questi primi filmi chì vedete da zitellu chì vi afectanu immediatamente. Dunque, sò cum'è assai cineasti, per mè, unu di i primi chì mi ricordu di avè vistu hè King kong, a versione 1933 chì - da zitellu - era abbastanza terrificante è triste. Cusì avete paura di u mostru è amate u mostru in listessu tempu. Cusì pensu chì mi hà fattu in orrore in primu locu è allora hè solu u sensu chì in orrore, in primu, si tratta di cunfruntà a vostra paura, è certamente ci hè un pocu di gioia gioia di l'anarchia è di a viulenza è ci hè quellu aspettu cum'è bè. Solu un sensu chì in i filmi di orrore tuttu pò accade in ogni mumentu, sò un pocu pocu pazzi.

È aghju cuminciatu cù i film di orrore di Hammer, chì mi piaci assolutamente, finu à i film di l'anni 60 è 70. Pensu chì hè quella cosa cum'è cun King kong, chì amate è teme subitu. Hè chì ci hè un tipu d'attrazione è site ancu un pocu respingutu in una volta.

Kelly McNeely: E assai mostri classici anu cusì, cum'è u mostru di Frankenstein hà assolutamente quellu elementu.

Tony D'Aquino: Criatura da a Laguna Nera, puru, in un certu modu vi dispiace ma hè sempre orribile.

Kelly McNeely: Assolu, ié. Vulete cuntinuà à travaglià in u generu di l'horrore? Vulete pruvà è fà qualchì altru filmu, o site assai attaccatu à l'orrore? Perchè pensu chì fate un bellu travagliu.

Tony D'Aquino: Amu definitivamente l'orrore. U prossimu prughjettu chì stò travagliendu hè un filmu di orrore. Serà viulente quant'è E Furie? Ùn pensu micca di pudè fà un altru filmu cusì viulente cum'è quellu. Ma nò, mi piace l'orrore. Vogliu dì, amu tutti i generi. Mi piacerebbe fà un filmu di scienza-ficzioni. Mi piacerebbe fà un Occidentale, ma mi piace definitivamente l'orrore è hè ciò chì mi piacerebbe focalizà è pruvà è perfettu. Perchè ogni volta chì vegu u filmu vedu tutti questi errori chì aghju fattu è ciò chì mi piacerebbe fà diversu. Cusì pensu chì hè un generu abbastanza difficiule per esse ghjustu.

Orrore è cumedia sò tramindui incredibilmente difficiule à avè ragiò. Allora vogliu veramente cuntinuà à pruvà à fà u filmu perfettu, à fà un filmu chì sia bonu cum'è U Massacru di a Catena di u Texas; per mè, hè una specie di filigrana alta, per ghjunghje à quellu puntu induve pudete ghjustu perfezziunà tutte quelle tecniche chì duvete aduprà in u generu.

 

E Furie Ghjoca in parte di Toronto After Dark 2019 è hè attualmente dispunibule per trasmette in Shudder.

Recensione di "Guerra Civile": vale a pena fighjà?

Cliccate per fà cumandà

Duvete esse logatu per pubblicà un cumentu Adelina

Lascia un Audiolibro

Lists

Thrills and Chills: Classificazione di i filmi "Radio Silence" da Bloody Brilliant à Just Bloody

Published

on

Filmi di silenziu radio

Matt Bettinelli-Olpin, Tyler Gillett, e Chad Villella sò tutti i cineasti sottu à l'etichetta cullettiva chjamata Radio Silence. Bettinelli-Olpin è Gillett sò i direttori primari sottu stu moniker mentre Villella produce.

Hanu guadagnatu pupularità in l'ultimi 13 anni è i so filmi sò diventati cunnisciuti cum'è avè una certa "firma" di Radio Silence. Sò sanguinanti, di solitu cuntenenu mostri, è anu sequenze d'azzione di colpu. U so filmu recente scacchi esemplifica quella firma è hè forse u so megliu filmu. Attualmente travaglianu nantu à un reboot di John Carpenter Fuggite Da New York.

Avemu pensatu chì avemu da passà per a lista di prughjetti chì anu diretta è classificà da alta à bassa. Nisunu di i filmi è i shorts in questa lista sò cattivi, tutti anu i so meriti. Queste classifiche da u cima à u fondu sò solu quelli chì avemu sentitu mostratu i so talenti u megliu.

Ùn avemu micca inclusu i filmi chì anu pruduttu ma ùn anu micca direttu.

#1. Abigail

Un aghjurnamentu di a seconda film nantu à sta lista, Abagail hè a progressione naturale di Radio Silence amore di l'orrore di bloccu. Si seguita quasi quasi i stessi passi di Prontu o Not, ma riesce à andà unu megliu - fate nantu à i vampiri.

scacchi

#2. Pronti o micca

Stu filmu mette Radio Silence nantu à a mappa. Ancu s'ellu ùn hè micca successu à u box office cum'è alcuni di i so altri filmi, Prontu o Not hà dimustratu chì a squadra puderia passà fora di u so spaziu limitatu di l'antulugia è creà un film d'avventura divertente, eccitante è sanguinoso.

Prontu o Not

#3. Urlà (2022)

mentri Scream Serà sempre una franchise polarizante, questa prequel, sequel, reboot - in ogni casu, vulete etichettate, hà dimustratu quantu Radio Silence cunnosci u materiale fonte. Ùn era micca pigro o cash-grabby, solu un bonu tempu cù caratteri leggendari chì amemu è novi chì sò cresciuti nantu à noi.

Scream (2022)

# 4 In direzione sud (A via d'uscita)

Radio Silence lancia u modus operandi di i filmati truvati per stu filmu antologia. Responsabili di e storie di libri, creanu un mondu terribili in u so segmentu intitulatu le Chemin LAMENTU, chì implica strani esseri flottanti è una sorta di ciclu di tempu. Hè una sorta di a prima volta chì vedemu u so travagliu senza una cam tremula. S'ellu ci vole à classificà stu filmu tutale, ferma à sta pusizione nantu à a lista.

Southbound

#5. V/H/S (10/31/98)

U filmu chì hà iniziatu tuttu per Radio Silence. O duvemu dì u segmentu chì hà iniziatu tuttu. Ancu s'ellu ùn hè micca una funzione, ciò chì hà sappiutu fà cù u tempu chì avianu era assai bonu. U so capitulu era intitulatu 10/31/98, Un short-footage trovu chì implica un gruppu d'amici chì crash ciò ch'elli pensanu hè un esorcismu in scena solu per amparà micca à assume e cose in a notte di Halloween.

V / H / S

#6. Urlà VI

Avanzate l'azzione, traslasendu in a grande cità è lasciate faccia di fantasma aduprà un fucile, Urlà VI turnò a franchise in u so capu. Cum'è u so primu, sta filmu hà ghjucatu cun canon è hà sappiutu cunquistà assai fan in a so direzzione, ma alienatu l'altri per u culore troppu fora di e linee di a seria amata di Wes Craven. Sì una sequenza mostrava cumu u tropu andava stale era Urlà VI, ma hà sappiutu strincà un pocu di sangue frescu fora di questu pilastru di quasi trè decennii.

Urlà VI

#7. A causa di u diavulu

Piuttostu sottovalutatu, questu, u primu filmu di Radio Silence, hè un sampler di e cose chì anu pigliatu da V / H / S. Hè stata filmata in un stilu di filmati truvati omnipresente, chì mostra una forma di pussessu, è presenta omi senza idee. Siccomu era u so primu travagliu di studio maiò bonafide, hè una maravigliosa pietra di toccu per vede quantu sò ghjunti cù a so narrazione.

Devil's Due

Recensione di "Guerra Civile": vale a pena fighjà?

Cuntinuà Reading

News

Forse a serie più spaventosa è inquietante di l'annu

Published

on

Forse ùn avete mai intesu parlà Richard Gadd, ma chì probabilmente cambierà dopu à stu mese. A so miniserie Baby Renna ghjustu colpi Netflix è hè una immersione profonda terrificante in l'abusu, l'addiction è a malatia mentale. Ciò chì hè ancu più spaventoso hè chì hè basatu annantu à e difficultà di a vita reale di Gadd.

U mutivu di a storia hè di un omu chjamatu Donny Dunn ghjucatu da Gadd chì vole esse un comicu stand-up, ma ùn funziona micca cusì bè grazia à a paura di scena derivante da a so insicurezza.

Un ghjornu in u so travagliu di ghjornu scuntrà una donna chjamata Martha, interpretata à una perfezione sfrenata da Jessica Gunning, chì hè subitu incantata da a gentilezza è a bella apparenza di Donny. Ùn pigghia pocu tempu prima ch'ella u soprannome "Baby Reindeer" è cumencia à perseguillu senza sosta. Ma questu hè solu l'apice di i prublemi di Donny, hà i so prublemi incredibbilmente inquietanti.

Questa mini-serie duveria vene cun assai triggers, cusì solu esse avvistatu chì ùn hè micca per i deboli di cori. L'orrori quì ùn venenu micca da u sangue è da u sangue, ma da l'abusu fisicu è mentale chì vanu al di là di qualsiasi thriller fisiologicu chì pudete avè mai vistu.

"Hè assai emotivamente veru, ovviamente: sò statu severamente perseguitatu è severamente abusatu", disse Gadd à populu, spieghendu perchè hà cambiatu certi aspetti di a storia. "Ma vulemu chì esiste in a sfera di l'arti, è ancu prutegge e persone nantu à quale hè basatu."

A serie hà guadagnatu impulsu grazia à a bocca pusitiva, è Gadd s'abitua à a notorietà.

"Hè chjaramente toccu un accordu", disse The Guardian. "Aghju veramente cridutu in questu, ma hè toltu cusì rapidamente chì mi sentu un pocu spazzatu da u ventu".

Pudete trasmette Baby Renna nantu à Netflix avà.

Sì tù o qualcunu chì sapete chì hè statu assaltatu sessualmente, per piacè cuntattate a Linea Naziunale di Assault Sexual Assault à 1-800-656-HOPE (4673) o andate à rainn.org.

Recensione di "Guerra Civile": vale a pena fighjà?

Cuntinuà Reading

Movies

A sequenza originale di "Beetlejuice" avia un locu interessante

Published

on

Beetlejuice in Hawaii Movie

À a fine di l'anni 80 è à l'iniziu di l'anni 90, e sequenze per i filmi ùn eranu micca lineari cum'è oghje. Era più cum'è "rifacemu a situazione ma in un locu diversu". Ricurdativi Velocità 2, o Vacanze Europee di Lampone Naziunale? Ancu sonaturi, cum'è bè, seguita assai di i punti di trama di l'uriginale; persone appiccicate nantu à una nave, un androide, una zitella in periculu invece di un gattu. Dunque hè sensu chì una di e cumedia soprannaturali più populari di tutti i tempi, Beetlejuice seguirà u listessu mudellu.

In u 1991, Tim Burton era interessatu à fà una sequenza di u so originale di u 1988, si chjamava Beetlejuice Va Hawaianu:

"A famiglia Deetz si move in Hawaii per sviluppà un resort. A custruzzione principia, è hè prestu scupertu chì l'hotel serà pusatu nantu à un anticu cimiteru. Beetlejuice entra per salvà u ghjornu ".

Burton hà piaciutu u script, ma vulia qualchì riscrittura, cusì hà dumandatu à u sceneggiatore di allora Daniel Waters chì avia appena finitu di cuntribuisce Erici. Hà passatu l'uppurtunità cusì pruduttore David Geffen l'hà offertu Truppa Beverly Hills sigritariu Pamela Norris per nunda.

Eventualmente, Warner Bros hà dumandatu Kevin Smith per punch up Beetlejuice Va Hawaianu, si burlò di l'idea, dicia, "Ùn avemu micca dettu tuttu ciò chì avemu bisognu à dì in u primu Beetlejuice? Devemu andà in u tropicu?"

Nove anni dopu, a seguita hè stata uccisa. U studiu hà dettu chì Winona Ryder era avà troppu vechja per a parte è chì una re-cast intera era necessaria. Ma Burton ùn hà mai rinunciatu, ci era parechje direzzione chì vulia piglià i so caratteri, cumpresu un crossover Disney.

"Avemu parlatu di parechje cose diverse", u direttore dissi in Loisirs & P. "Era prima quandu andavamu, Beetlejuice è a Mansion HauntedBeetlejuice Goes West, qualunque. Parechje cose sò ghjunte ".

Avanzate rapidamente à 2011 quandu un altru script hè statu lanciatu per una sequenza. Sta volta u scrittore di Burton Dark Shadows, Seth Grahame-Smith hè statu assuciatu è vulia assicurà chì a storia ùn era micca un remake di cash-grabbing o reboot. Quattru anni dopu, in 2015, un script hè statu appruvatu cù Ryder è Keaton dicendu chì turnaranu à i so roles rispettivi. In 2017 chì u script hè statu rinnuvatu è poi eventualmente scagliatu 2019.

Duranti u tempu chì u script di a sequenza era sbulicatu in Hollywood, in 2016 un artista chjamatu Alex Murillo publicatu ciò chì pareva una sola foglia per un Beetlejuice seguita. Ancu s'ellu eranu fabbricati è ùn avianu micca affiliazione cù Warner Bros. a ghjente pensava chì eranu veri.

Forse a viralità di l'opera d'arte hà suscitatu interessu in a Beetlejuice sequella una volta di più, è infine, hè stata cunfirmata in 2022 beetlejuice 2 avia una luce verde da un script scrittu da Marcuri scrittori Alfred Gough è Miles Millar. A stella di quella serie Jenna Ortega firmatu à u novu filmu cù a filmazione chì principia in 2023. Hè statu ancu cunfirmatu chì Danny elfman vultà à fà a partitura.

Burton è Keaton accunsenu chì u novu filmu intitulatu Beetlejuice, Beetlejuice ùn si basa micca in CGI o altre forme di tecnulugia. Vulenu chì u filmu si senti "fattu à a manu". U filmu hè ghjuntu in nuvembre 2023.

Sò più di trè decennii per vene cun una sequenza Beetlejuice. Hopefully, postu chì anu dettu aloha à Beetlejuice Va Hawaianu ci hè statu abbastanza tempu è creatività per assicurà Beetlejuice, Beetlejuice ùn solu onurarà i caratteri, ma i fan di l'uriginale.

Beetlejuice, Beetlejuice aprirà in u teatru u 6 di settembre.

Recensione di "Guerra Civile": vale a pena fighjà?

Cuntinuà Reading