Cunnette vi cù noi

Movies

Intervista: a regia Frida Kempff nantu à "Knocking"

Published

on

Regia di Frida Kempff, englisch hè un thriller d'orrore svedese claustrofobicu chì si annega in toni culuriti è scuri. Basatu nantu à a storia corta, Batte, u filmu preda a paranoia è face chì u so pubblicu si senti sulitariu, preoccupatu, è ùn hè micca sicuru di ciò chì aspetta dopu.

In u filmu, dopu avè patitu un incidente traumaticu, Molly (Cecilia Milocco) si trasfirìu in un novu appartamentu per inizià a so strada di ricuperazione, ma ùn hè pocu dopu à a so ghjunta chì una seria di colpi persistenti è urla cumincianu à svegliarla di notte. A nova vita di Molly cumencia à svelà mentre i gridi s'intensificanu è nimu in l'edifiziu crede o hè dispostu à aiutà.

Aghju avutu l'uppurtunità di pusà è parlà cun Kempff nantu à u so filmu, u curagiu civile, David Lynch, è u timore di ùn esse cridutu.


Kelly McNeely: Allora capiscu chì hè una adattazione o basatu nantu à una storia corta di Johan Theorin chjamatu Batte. Pudete parlà un pocu di cumu avete trovu quella storia? E chì ne hà parlatu veramente?

Frida Kempff: Iè, aghju ghjustu à traversu un rumanzu. Aviu fattu documentarii prima, è mi sentu sempre in i documentarii, chì era qualcosa chì mi mancava cum'è direttore, sapete, ùn pudia micca fà tutta a paleta. Allora quandu aghju trovu u rumanzu, pensu, wow, questu hè grande. Avà pò esse veramente creativa è travaglià cù tutti l'elementi, cù u sonu è a musica è i culori è tuttu ciò. È cusì aghju avutu u permessu. È hà dettu, sapete, sentite liberu, basta andà. 

È ciò chì mi piacia veramente cù u rumanzu hè u tema di ùn esse micca cridutu. In particulare cum'è una donna, è ancu a sfida di cuntà a storia più interna chè esterna. E difficultà. Ma mi piace ancu a sfida in questu, perchè pensu chì a narrazione hè un pocu corta - ùn hè micca longa - hè più, hè una narrativa più profonda in u so corpu è a mente. È era qualcosa chì vulia veramente pruvà.

Kelly McNeely: Ci si passa assai. È apprezzu ancu i temi di l'illuminazione di gasu, pensu chì cum'è donne, simu tutti inconfortablemente familiarizati cù questu. Pudete parlà un pocu di questu? E quale hè stata a risposta è a reazione à u filmu?

Frida Kempff: Ùn aghju micca pussutu scuntrà assai di u publicu, sfurtunatamenti. Aghju fattu duie proiezioni - pre screenings - quì in Svezia. È aghju dettu chì pensu chì tutte e donne ùn anu micca esse cridutu. È possu vede tutta l'audienza, è a mità di l'audienza eranu donne, è aghju pussutu vede cumu si stendevanu, sapete, è l'omi ùn anu ancu capitu di ciò chì parlava. 

E pensu chì hè qualcosa chì tutti purtemu cun noi. È era ancu qualcosa chì vulia fà englisch, sapete, chì l'omi forse puderanu capisce cumu si pò sente, essendu una donna. È fendu cusì, mette veramente l'audienza in i scarpi di Molly. È pensu chì assai picciotti capiscenu. Sapete, hè veramente veru? Hè a vostra sperienza? Pensu chì in questu sensu, hà iniziatu qualcosa in u cervellu di l'omi, sapete? [ride] A volte hè difficiule di spiegà e vostre parolle. Hè megliu fà un filmu. 

Kelly McNeely: Pensu chì hè una sorta di filmu assai solitario, chì alimenta a paranoia cù Molly, è u sonu è u culore sò usati veramente, veramente efficace per aiutà à cumunicà questu è per aiutà à scopra quellu. Cume era u prucessu per a coordinazione di tuttu ciò chì inseme, per fà veramente chì vene in a manera chì hà fattu cusì prufondamente?

Frida Kempff: Iè, pensu chì era ciò chì era faciule. In un certu modu era faciule, perchè era solu una perspettiva. Allora tutti i dipartimenti (di a film) anu da seguità u viaghju emutivu di Molly. Allora aghju avutu l'idea di utilizà un sistema di culore. Allora seguitanu u temperamentu di Molly. Ùn pudemu micca filmà chronologicamente, cusì aghju parlatu in culori invece di parolle. Allora, quandu stava diriggendu Cecilia (Milocco), diceraghju chì duvete esse - vogliu dì, u verde era per principià, è u rossu prufondu, prufondu era a fine di u film - è dicu, no, tu' Ùn site micca rossu ancu, sì sempre solu viola o qualcosa. È u scenografia è e luci, seguitanu u listessu mudellu. Allora sì, hè cusì chì l'aghju custruitu.

Kelly McNeely: Mi piace ciò chì avete dettu di avè quellu intervallu, quella scala di pudè calibre induve si trova mentalmente è emotivamente, perchè vi sentu veramente chì attraversu u schema di culori di u film.

Frida Kempff: Iè, hè veramente vistu quandu ella corre versu l'omi, quandu anu avutu a camera nantu à ella. Hà una cammisa chì hè ghjustu bianca, ùn hè ancu rossa. Ma in u prossimu clip, hè veramente rossu. Hè veramente andendu in u culore rossu in u stessu colpu. Era veramente una sorta di divertimentu.

Kelly McNeely: Sentu chì ci sò elementi di Vista trasparente duie Ripulsione, in una certa manera, è cù u tipu di snippets di u passatu chì avemu sorte di catturà fora di u cuntestu, chì m'hà fattu pensà à Sharp Objects una cria. Ci era punti d'ispirazione per voi quandu fate englisch? Pudete parlà un pocu di quelli?

Frida Kempff: Iè, era sicuru, Repulsione. In questu sensu, pensu chì era frescu per avè un puntu di vista femminile, sapete, micca un puntu di vista Polanski. Pensu chì più donne anu da fà l'orrore. Perchè sapemu cumu hè, sapete? È Vista trasparente, Di sicuru, solu fighjendu qualcosa è ùn esse sicuru d'interferisce o micca, era interessante. Hè cusì chì campemu in a sucetà, in particulare in Svezia. Ùn sò micca sapè cumu hè in i Stati Uniti, ma in Svezia, hè "ùn interferiscenu micca". Basta à a vostra propria attività. E sapete, pudete sente un urla, ma ùn deve fà nunda. Allora, pensu chì u curaggiu civile era impurtante. 

Ma, sì, Hitchcock è David Lynch, è ancu Sharp Objects. Sò cuntentu chì avete vistu questu, chì hè ghjuntu in u prucessu di editazione. Perchè avemu i so flashbacks da a spiaggia - chì era in realtà solu duie sequenze. Ma aghju capitu in a prima parte, chì ùn puderebbe micca solu fighjà ella. Avete bisognu di sentela è ciò chì hà passatu. Allora aghju vistu pocu tempu Sharp Objects è pensu chì i frammenti di un traumu era veramente grande. Allora l'aghju utilizatu, aghju pigliatu solu [ride].

Kelly McNeely: Mi piace cumu si piglia e cose fora di u cuntestu, catturà l'emozione daretu à questu, ma micca necessariamente ciò chì hè accadutu, chì tipu di rende più emutivu, pensu.

Frida Kempff: Iè. E pensu chì hè cusì cun ricordi è traumu. Fighjate qualcosa o annusate qualcosa è torna à voi in un sguardu, è dopu hè andatu.

Kelly McNeely: Avete mintuatu cumu assistemu à a viulenza è ùn dicemu micca veramente nunda, ma hè una idea veramente interessante. Pensu chì vedemu queste cose, è avemu tistimone di queste cose, ma ci hè una sorta di una cosa suciale-culturale per ùn dì nunda, per ùn intruduce micca, per ùn intervene micca. Pudete parlà un pocu di questu, è cumu hà influenzatu u filmu?

Frida Kempff: Iè, aghju lettu assai nutizie recentemente nantu à e donne chì sò state abusate - soprattuttu in l'appartamenti - è i vicini chì si mettenu alcuni tappi per l'orecchie perchè, sapete, anu da andà à travaglià. "Sò tantu stancu di u so gridà". E pensu chì era terribile. Perchè ùn facemu nunda ? È cusì stu curagiu civile hè cusì impurtante per mè di parlà. È perchè ùn facemu nunda. Ùn sò micca sapè s'ellu hè peghju, o era megliu prima, ùn sò micca. Ma si sente chì avemu più è più individui, è ci importa menu di ciò chì succede intornu à noi. Allora hè tristu. Ma sapete, ci hè sempre speranza, pudemu ancu fà e cose.

Kelly McNeely: Ripiglieremu i nostri telefoni è seremu cusì assorbiti in questu qualchì volta. Sapete, bluccà ciò chì succede intornu à voi assai di u tempu.

Frida Kempff: Iè. È ci sò tante cattivi nutizie, cusì vi sentu solu ... forse ne vi stancu tantu. Ma vogliu dì chì pensu chì dopu a pandemia, è tutte e cose, pensu chì duvemu guardà più l'un l'altru. È soprattuttu e persone chì sò sulitati, o chì anu una malatia mentale. Sapete, salutate è invitate a ghjente per una tazza di caffè. Basta, sapete, vedemu. 

Kelly McNeely: Avà, Molly - Cecilia Milocco. Hè incredibile. Cumu l'avete fatta implicata, cumu l'avete scuntrata ? 

Frida Kempff: Aghju fattu un cortu filmu cun ella prima chjamatu Caru zitellu. Pensu ch'ella hà dettu, cum'è una frase o qualcosa in i 15 minuti, è ella sta veramente fighjendu qualcosa. Puderia pensà chì un zitellu hè abusatu, ma ùn hà micca evidenza. Allora ella hè più di testimone in u cortu. È era assai di a camera chì era nantu à a so faccia. È ella mostra tutte ste spressione senza dì nunda. Allora quandu aghju trovu u rumanzu per englisch, sapete, sapia solu chì era perfetta per u rolu. 

Allora simu tutti quì, per custruisce a fiducia l'una cù l'altru, ma aghju avutu bisognu di ella per spinghjela di più englisch, benintesa. E avemu parlatu un estiu sanu prima di a fucilazione, micca soprattuttu di Molly, ma più di, sapete, chì hè a malatia mentale? Cosa hè di esse pazzu? Cumu hè di esse una donna? È dopu avemu sceltu e cose da a nostra propria sperienza, è hà custruitu Molly u caratteru inseme. Hà studiatu ancu in una sala psichiatrica per un ghjornu. È ella disse, ùn aghju micca bisognu di più ricerca. Avà aghju avutu. Aghju avutu u rolu. Aghju avutu a parte. Ma ella hè stupente. Hè stupente. Pensu ch'ella hè nata per questu, sapete.

Kelly McNeely: Di novu, a so faccia. È ella cumunica tantu per mezu di quelle piccule microspressioni, solu volumi.

Frida Kempff: Esattamente. Iè. Allora l'unicu ciò chì aghju avutu à guardà era d'aspittà cù l'esplosione. "Ùn avà", sapete, perchè ella vulia solu andà per ellu da u principiu. Ma "nè, micca ancu. Hè abbastanza. Vi prumettu, hè abbastanza » [ride].

Kelly McNeely: E ora chì sò stati i sfidi di fà un filmu induve site solu focu annantu à a perspettiva di una persona, o a so percepzione di l'avvenimenti?

Frida Kempff: Hmm. Sapete, ùn aghju micca ancu fattu u cuntrariu. Allora ùn sò micca sapè cumu hè di travaglià cù un grande cast. In un certu modu, aghju pensatu chì era forse più faciule, perchè vi cuncentrate solu nantu à un caratteru. A sfida era ch'ella era cusì sola tuttu u tempu. Hè in questu appartamentu, cum'è 80% di u filmu, è agisce contr'à quattru mura, è cumu fate? Allora aghju avutu qualchì sonu pre-arregistratu per ella, perchè puderia agisce per quessa. Inoltre, qualchì volta gridava, cusì avia qualcosa per reagisce. È iè, ùn sò micca u cuntrariu. Allora pensu chì serà interessante di pruvà chì [ride]. 

Avemu avutu alcuni attori di sustegnu. Dopu una settimana, vene una persona - un attore di supportu - è [Cecilia] era cum'è, oh, hè cusì divertente, aghju da parlà cun voi oghje. Ciò chì pensu - per Cecilia - era una sfida, era di ùn sente micca i soni chì aghju avutu in a mo testa. Aviu avutu tuttu stu sonu in u mo capu in tuttu u percorsu di a sparatura. Ma ella ùn avia micca questu, sicuru. Allora aghju da cunvince ch'ella hè abbastanza. Sapete, hè solu voi, aghju da mette stu mondu sonu dopu.

Kelly McNeely: Aghju capitu chì questu hè u vostru primu filmu cum'è una sorta di narrativa, o fictional film. Avete un cunsigliu per i ghjovani registi chì volenu fà u so primu filmu, o ancu più particularmente, i ghjovani registi femini chì volenu scopre in u generu o chì volenu travaglià in l'industria? 

Frida Kempff: Bona dumanda. Pensu chì duvete scavà in profondità in sè stessu, è ciò chì sapete. Aduprate a vostra propria sperienza, perchè quandu hè vicinu à voi, diventa onestu. Hè u mo focus. Roba da e cose, ma ùn pruvate micca di fà un altru Vista trasparente, perchè avemu digià quellu. Pensu chì quandu travagliate da sè stessu è da a vostra propria perspettiva è a vostra propria vista, diventa unicu, è hè ciò chì vulemu vede. 

Pensu ancu chì hè bonu per esse stubborn. Perchè una volta à l'altra, cascate è vi sò colpi, è a ghjente dice: oh, hè cusì difficiule, eccu a mo chance. Ma s'ellu ti piace, basta à cuntinuà. Andate per ellu è truverete bona ghjente per travaglià, persone chì ponu aiutà. È ùn abbiate paura di sente l'altri. Ma ancu avè a vostra propria visione. Hè un equilibriu. 

Kelly McNeely: Avà aghju dumandatu prima di ispirazioni per englisch, ma solu in un sensu più largu, avete un filmu di paura preferitu? O un filmu favuritu chì avete tornatu?

Frida Kempff: Sò cresciutu in a campagna di Svezia. Allora avemu avutu solu canali governativi - era dui canali - è cusì quandu aghju avutu 11 o 12 anni, aghju vistu Twin Vette. È era stupente. Era tantu paura. Mi ricordu chì avemu avutu un arbulu fora, perchè era una splutazioni, è sapete, l'arburu Lynch è a musica chì passa per ellu? Era tantu paura. È mi sentu chì era in u film Lynch. Hè maravigghiusu cumu pudemu travaglià cù elementi antichi. È ùn l'avia mai vistu prima. Allora mi ricurdaraghju sempre chì, pensu chì hè stupente. 

Ma dopu aghju vistu assai filmi d'orrore cattivi durante i mo anni di adolescenza. Allora pensu chì ùn mi piace micca. E poi in realtà, quandu aghju vistu Jordan Peele Sorti, hè tornatu à mè. Cumu pudete veramente dì qualcosa di u mondu chì campemu cum'è una sucità è tuttu ciò, pensu chì hè stupente. Hè ciò chì mi piace di stu tipu di filmi.

Kelly McNeely: È pensu chì ci hè qualcosa chì hè cusì terribili in l'idea di ùn esse micca cridutu. Di novu, avè tutti esse cum'è, no, no, no, no, no, questu hè bè, questu hè bè, è sapendu in fondu chì qualcosa ùn hè micca bè. E pensu chì ci sò assai filmi d'orrore veramente grandi cun una cunniscenza di quella paura, chì ghjucanu veramente fora di quella paura, è Sorti certamente fa. 

Frida Kempff: È e persone chì fighjanu l'orrore sò veramente boni persone di film. Hanu sta imaginazione chì hè maravigliosa. Pensu chì hè diversu da un publicu di dramma, sapete, deve esse reale è realistu è tuttu, ma in l'orrore, hè magia. È ponu sempre seguità solu in quella magia.

Kelly McNeely: Iè, assolutamente. S'ellu ci hè un sharknado, a ghjente andà solu cun ella. 

Frida Kempff: Iè, sì, assolutamente. Andemu cun questu [ride]. Iè. Mi piace chì. 

Kelly McNeely: Allora chì hè dopu per voi? 

Frida Kempff: Dopu hè in realtà qualcosa di completamente diversu. Hè un pezzu di u periodu feminista. Allora hè stabilitu un annu prima di l'iniziu di a seconda guerra mundiale. Hè basatu annantu à una storia vera di un natatore svedese chì hà natatu u Canale di a Manica trè ghjorni prima di l'iniziu di a guerra. Hè chjamatu U Torpedo Svedese. Perchè hà nutatu cusì veloce ch'ella era un siluru. Ma pensu chì aghju aduprà elementi di u generu ancu in questu. A purteraghju cun mè.

 

Scritta da Emma Broström è cù Cecilia Milocco, englisch hè dispunibule in Digitale è On Demand. Per a nostra recensione completa di u filmu, cliccate quì!

Ascolta u podcast "Eye On Horror"

Ascolta u podcast "Eye On Horror"

Cliccate per fà cumandà

Duvete esse logatu per pubblicà un cumentu Adelina

Lascia un Audiolibro

Movies

U filmu d'orrore recente di Renny Harlin "Refuge" hè in uscita in i Stati Uniti stu mese

Published

on

A guerra hè l'infernu, è in l'ultimu filmu di Renny Harlin Rifugiu pare chì hè un eufemimentu. U direttore chì u travagliu include U Mari Rossu, U baciu longu bona notte, è u prossimu reboot di Strangers fattu Rifugiu l'annu passatu è hà ghjucatu in Lituania è Estonia u Novembre passatu.

Ma vene à selezziunà i teatri americani è VOD à partesi April 19th, 2024

Eccu ciò chì si tratta: "U sergente Rick Pedroni, chì vene in casa da a so moglia Kate cambiatu è periculosu dopu avè patitu un attaccu da una forza misteriosa durante u cummattimentu in Afganistan".

A storia hè ispirata da un articulu pruduttore Gary Lucchesi leghje in National Geographic circa cumu i suldati feriti creanu maschere dipinte cum'è rapprisentazione di cumu si sentenu.

Fighjate u trailer:

Ascolta u podcast "Eye On Horror"

Ascolta u podcast "Eye On Horror"

Cuntinuà Reading

Movies

"The Strangers" hà invasatu Coachella in un PR Stunt Instagramable

Published

on

U reboot di Renny Harlin Strangers ùn esce micca finu à u 17 di maghju, ma quelli invasori di casa assassini facenu prima un pit stop à Coachella.

In l'ultimu stunt di PR Instagramable, u studiu daretu à u filmu hà decisu di avè u trio di intrusi mascherati crash Coachella, un festival di musica chì si svolge per dui weekend in u Sud di California.

Strangers

Stu tipu di publicità cuminciò quandu Paramount hà fattu a stessa cosa cù u so film di horror pucci in u 2022. A so versione avia apparentemente persone ordinarie in i lochi populati fighjenu direttamente in una camera cù un sorrisu male.

Strangers

U reboot di Harlin hè in realtà una trilogia cù un mondu più espansivo cà quellu di l'uriginale.

"Quandu si mette à rimettà Strangers, avemu sentu chì ci era una storia più grande per esse cuntata, chì puderia esse putente, frivole è terrificante cum'è l'uriginale è puderia veramente espansione quellu mondu ". hà dettu u pruduttore Courtney Solomon. "Sparà sta storia cum'è una trilogia ci permette di creà un studiu di caratteru iperreale è terrificante. Avemu a furtuna di unisce e forze cù Madelaine Petsch, un talentu maravigghiusu chì u so caratteru hè a forza motrice di sta storia ".

Strangers

U filmu seguita una ghjovana coppia (Madelaine Petsch è Froy Gutierrez) chì "dopu chì a so vittura si rompe in una cità straniera, sò custretti à passà a notte in una cabina remota. U panicu nasce cum'è sò terrorizzati da trè stranieri mascherati chì colpiscenu senza pietà è apparentemente senza mutivu. I Stranieri: Capitulu 1 a prima entrata frizzante di sta prossima serie di film d'orrore ".

Strangers

I Stranieri: Capitulu 1 apre in i teatri u 17 di maghju.

Ascolta u podcast "Eye On Horror"

Ascolta u podcast "Eye On Horror"

Cuntinuà Reading

Movies

"Alien" Ritorna à i Teatri per un Tempu Limitatu

Published

on

Sò passati 45 anni da Ridley Scott Love culpisce in i teatri è in celebrazione di quella tappa, torna à u grande schermu per un tempu limitatu. È chì ghjornu megliu per fà chì U ghjornu di l'alienu u 26 d'aprile?

Funziona ancu cum'è un primu per a prossima sequenza di Fede Alvarez Alien: Romulus apertura u 16 d'aostu. Una funzione spiciale in quale i dui Alvarez e Scott discussà u classicu sci-fi originale serà mostratu cum'è una parte di a vostra ammissione à u teatru. Fighjate à l'anteprima di quella conversazione sottu.

Fede Alvarez è Ridley Scott

Torna in u 1979, u trailer originale per Love era un pocu terribili. Imagine à pusà davanti à un CRT TV (Cathode Ray Tube) di notte è di colpu Jerry Goldsmith A partitura perseguita cumencia à ghjucà cum'è un ovu di gallina giganti cumencia à crack with beams of light sbucciate à traversu a cunchiglia è a parolla "Alien" si forma lentamente in tutti i tappi inclinati nantu à u screnu. Per un zitellu di dodici anni, era un'esperienza spaventosa prima di a dormire, in particulare i fiori musicali elettronici urlanti di Goldsmith chì ghjucanu nantu à scene di u filmu propiu. Lascia u "Hè horror o sci-fi?" principia u dibattitu.

Love divintò un fenomenu di a cultura pop, cumpletu cù ghjoculi per i zitelli, un rumanzu graficu, è un Award Award per i migliori effetti visivi. Hà inspiratu ancu i diorami in i musei di cera è ancu una scena spaventosa Walt Disney World in l'oghje difuntu Great Movie Ride attrazione.

Great Movie Ride

U film star Sigourney Weaver, Tom Skerritt, e Ghjuvanni hà feritu. Conta a storia di un equipaggiu futuristicu di collari blu chì si sveglia subitu da stasis per investigà un signalu di distress indecifrabile chì vene da una luna vicina. Investiganu a fonte di u signale è scopre chì hè un avvisu è micca un chianciu d'aiutu. À l'insu di l'equipaggiu, anu purtatu à bordu una criatura spaziale gigante chì scopre in una di e scene più iconiche di a storia di u cinema.

Si dice chì a sequenza di Alvarez rende un omagiu à a narrazione è a scenografia di u filmu originale.

Romulus alien
Alien (1979)

lu Love A riedizione in u teatru averà fattu u 26 d'aprile. Pre-ordine i vostri biglietti è scopre induve Love schermarà à a teatru vicinu à voi.

Ascolta u podcast "Eye On Horror"

Ascolta u podcast "Eye On Horror"

Cuntinuà Reading